Mocira

Mocira (în maghiară: Láposhidegkút) este un sat în comuna Recea din județul Maramureș, Transilvania, România. Satul este situat pe valea râului Lăpuș, la câțiva kilometri în amonte de confluența cu râul Săsar. Din punct de vedere geografic, satul Mocira se află în Depresiunea Baia Mare, cu toate caracteristicile geografice specifice: relief predominant de câmpii și dealuri joase, fiind a doua zonă depresionară din județul Maramureș. Satul are o altitudine medie de 200 m. Prima atestare documentară: 1411 (Hidegkuth). A aparținut domeniului Baia Mare încă de la începutul secolul al XV-lea. În anul 1411 devine proprietatea despoților sârbi; în 1592 ajunge în proprietatea Direcției minelor din Baia Mare; în 1602 devine proprietatea lui Ștefan Szabo și Farkas, ca donație, iar în cele din urmă, proprietatea baronului Bethlen Etimologia numelui localității: Din n. top. Mocira < subst. mociră „loc apătos, mlăștinos, noroios; mocirlă" (< ucr. Močera) La recensământul din 2011, populația era de 955 locuitori.