Pentru locuitorii din Maramures, Pastele este cea mai mare sarbatoare religioasa si cea mai importanta zi a primaverii, prilej cu care sunt urmate atat obiceiurile crestine ale locului, cat si cele cu origini pagane. Maramuresenii respecta cu strictete Postul Pastelui, perioada in care se dedica rugaciunii si se abtin de la pacate. Batranii spun ca nu e bine sa porti haine noi sau colorate in post, ci vesminte modeste, in nuante inchise. In Joia Mare, crestinii impart mancare, pomenindu-i pe raposati; tot in aceasta zi, gospodinele vopsesc ouale, iar barbatii sacrifica mieii. Pe vremuri, dupa slujba, copiii aruncau cu pietre in casele evreilor, ocarandu-i in acest fel pentru ca l-au rastignit pe Iisus.
In noaptea de Inviere, credinciosii merg la biserica si iau lumina sfanta. In prima zi de Paste, toti membrii familiei poarta haine noi si se spala pe fata cu apa in care pun un ou rosu si un ban de argint. Dupa trei zile, moneda este daruita unui copil, ca talisman care sa-i poarte noroc. Barbatii duc la sfintit bucatele care se servesc la masa. Capul familiei este cel care ciocneste primul ou; cojile se pastreaza pana la Rusalii si sunt folosite ca medicament pentru animale. Fetele si femeile nu pleaca de acasa; exista superstitia ca vei avea noroc in gospodarie doar daca primul musafir este un barbat.
Incepand cu a doua zi de Paste, se organizeaza din nou jocuri, petreceri si nunti. Se obisnuieste ca baietii sa mearga acasa la fete si sa le stropeasca cu apa. In unele sate se celebreaza si Udatoriul, ocazie cu care este desemnat si laudat gospodarul satului; el este insotit de un alai format din tarani imbracati in straie festive. Sarbatorile pascale ofera plaiurilor maramuresene o aura fascinanta, dominata de legatura omului cu divinitatea.