Nunta maramureseana este un ritual spectaculos, incarcat de obiceiuri menite sa integreze noua familie in comunitate si sa faca trecerea celor doi tineri la statutul de oameni maturi. Spre deosebire de celelalte zone ale tarii, aici ceremonia este insotita de numeroase cantece si strigaturi care fac aluzie in special la caracterul mirilor si la viata de femeie maritata.
In satele din Maramures, fetele si feciorii se intalnesc la petreceri, sezatori si in zilele de sarbatoare. Baietii le conduc acasa pe fetele care le sunt dragi, apoi amandoi cer acordul parintilor pentru casatorie. Daca familiile accepta relatia, flacaul trebuie sa o peteasca pe viitoarea mireasa in casa socrilor, unde o cere propriu-zis pe aceasta de nevasta. Logodna are loc intr-o sambata seara, cand tinerii primesc binecuvantarea preotului si schimba intre ei verighetele. Parintii fetei dau apoi o petrecere cu ceterasi, mancare si bautura, pentru a sarbatori formarea noii familii. Inainte de nunta, preotul anunta de trei ori unirea celor doi, inlaturand astfel posibilele piedici care ar putea aparea in calea casatoriei.
Invitatiile la petrecere se fac cu doua saptamani inainte; mirele, mireasa si parintii lor cheama intreg satul la nunta. Familiile mai instarite lasa aceasta sarcina in seama chematorilor. Apoi incep pregatirile. Feciorii se intalnesc la casa mirelui, unde stegarul coase steagul si il impodobeste cu panglici, batiste, clopotei si spice de grau; acesta este considerat simbolul vitalitatii si al puterii masculine. Se spune ca toate elementele decorative de pe steag sunt stranse de la fostele iubite ale mirelui; dupa nunta se pastreaza doar spicele de grau, care se folosesc la botezul primului copil al cuplului. In acelasi timp, la casa miresei, domnisoarele de onoare impletesc cununa.
In ziua nuntii, mirele si mireasa, fiecare in casa parintilor lui, isi iau ramas bun de la familie prin cantece foarte profunde, care ii emotioneaza puternic pe nuntasi. De obicei, acestia isi cer iertare pentru greselile lor si promit ca vor fi soti buni si cuviinciosi. Tinerii merg separat la biserica, insotiti de alai. Daca mirii nu sunt din acelasi sat, baiatul, impreuna cu stegarul si cativa nuntasi merg dupa mireasa.
Dupa cununia religioasa are loc petrecerea de nunta, care debuteaza cu jocul miresei si continua cu dansul mirelui, la care iau parte numai barbatii. Dimineata, mireasa renunta la voal si isi pune pe cap un batic, trecand astfel la statutul de sotie. Are loc hora miresei, la care iau parte doar femeile maritate. Tinerii casatoriti au datoria ca, o data pe an, sa duca daruri si un mic brad impodobit nasilor de cununie.
In Maramures, nunta constituie un adevarat spectacol si o manifestare artistica a intregii comunitati. Costumele foarte elaborate ale mirilor, strigaturile nuntasilor, steagul colorat, muzica si dansurile populare creeaza o veritabila atmosfera de petrecere, la care se sarbatoreste cu fast intemeierea noii familii.