Inventatorul român Henri Coandă s-a născut la București la 7 iunie 1886, în familia generalului Constantin Coandă și a Aidei Danet, fiica medicului Gusatave Danet. Munca sa de pionerat în domeniul cercetării și viziunile sale, parca coborâte din viitor, au fost anticipate din copilărie de fascinația sa mărturisită „am auzit, am văzut şi am simţit vântul”, precum și de educația primită în spiritul datoriei, perseverenței și seriozității.
Preocupat de tânăr de probleme de aeronautică și studiind intens acest domeniu, realizeaza, numeroase inventii si prototipuri de-a lungul anilor, în țară și în străinătate. Astfel, a construit modele de rachete, macheta de avion cu motor, racheta cu combustibil solid și planoare. A studiat fenomenele aerodinamice din jurul aripilor pe un stand original construit cu ajutorul lui Gustave Eiffel si Paul Painleve si montat pe o locomotiva de exploatare. Primul avion cu reactie din lume, a fost realizat de către savantul român și incercat de el la Issy-les – Moulineaux, Franta, la data de 16 decembrie 1910. Cu acest prilej, fizicianul a făcut o descoperire remarcabilă pentru domeniul aeronauticii și fizicii, ”efectul Coandă” (devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe), pe care în anii următori a facut-o publică prin lucrări și cercetări științifice în domeniul mecanicii fluidelor.
În anul 1911, la Salonul International de Aeronautica de la Paris a prezentat un avion bimotor. În perioada 1911-1914, la uzinele Bristol, se naște primul avion militar (Bristol –Coandă), având la bază cercetările savantului român, care este numit director tehnic.
Pasiunea pentru cercetare dublată de munca asiduă i-au adus lui Henri Coandă peste 250 de brevete pentru invenții, cum ar fi: aparate de ochire pentru avioane, tunul fără recul, rezervoare și cisterne de beton pentru combustibili, case prefabricate, instalații pentru desalinizarea apei de mare. Dintre invențiile sale, 33 se bazează pe cercetări fundamentale originale, ceea ce ii conferă o mare autoritate științifică marelui inventator român.
În 1967 a fost încununat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic București, a devenit membru al Academiei Române (1970), președinte al Institutului pentru Creație Științifică și Tehnică București (1971), membru al Societății Aeronautice Engleze.
Henri Coandă este personalitatea română enciclopedicã a știintei și tehnicii universale, situată într-un clasament al revistelor franceze de specialitate între primii douãzeci de savanți ai lumii din toate timpurile, care prin activitatea sa a reușit să schimbe cursul vieții oamenilor, fapt subliniat de filozofia și viziunea sa: „tot ce-am întreprins, tot ce-am realizat nu a fost decât o chemare a noului, pentru cunoaştere, în scopul aflării a ceea ce mi-ar fi permis să deslușesc O M U L, condiţiile lui de viată, posibilităţile lui de creaţie într-un univers ce se dorea mereu mai larg, mai mare, mai altfel decât până atunci, mereu mai bine dotat, mai echilibrat azi, adică atunci, faţă de trecut, de un ieri al acelor timpuri de alaltăieri, în care să-mi pot aduce contribuţia nu a unui ambiţios, a unui egocentric, ci a unui devotat ideii de ridicare a O M U L U I prin acele mijloace pe care le oferă tehnica în era noastră, interes și obiective care mă animă și astăzi, care persistă”.
Henri Coandă este cel mai mare savant al nostru și reprezintă geniul creator al poporului român.